Prima pagina      Statut Partidul Stejarilor
 
Statutul Partidului Stejarilor
 
 
 
Secţiunea I
DISPOZIŢII   GENERALE
 
1.
Partidul Stejarilor este persoană juridică de drept public, organizată în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi ale Legii nr. 14/2003 a partidelor politice. Partidul Stejarilor este organizat şi funcţionează pe întreg teritoriul României, în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei, ale Legii partidelor politice, precum şi cu prevederile prezentului Statut şi ale regulamentelor adoptate pe baza şi pentru aplicarea acestuia.
 
2.
Prezentul Statut reglementează modul de organizare şi de funcţionare pentru Partidul Stejarilor, stabilind principii şi norme obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii partidului, în concordanţă cu dispoziţiile legale în materie. Statutul se adoptă şi poate fi modificat numai de Congresul partidului. Prin exceptie, primul statut al partidului se adopta de catre membrii fondatori ai partidului prin semnarea actului constitutiv.
 
3.
Denumirea integrală a partidului este Partidul Stejarilor, iar denumirea prescurtată este  PS. În contextul cerut de prezentul statut Partidul Stejarilor poate fi denumit Partid sau Partidul.
 
4.
Semnul permanent al Partidul Stejarilor constă in reprezentarea grafică a unui stejar încadrat în ambele părți de câte o sabie, conform desenului urmator:
 

 
 
 
Reprezentarea sub formă grafică, alb/negru şi color, a semnului permanent este redată în Anexa 1, parte integrantă a prezentului Statut. Semnul permanent al partidului este inscripţionat pe drapelul partidului şi pe documentele oficiale ale Partidului Stejarilor.
 
5.
Semnul electoral al Partidului Stejarilor este identic cu Semnul permanent.
 
6.
Sediul central al Partidului Stejarilor este în Bucureşti, Str. Aleea Posada, Nr 8, Bl 31, Sc 2, Ap 19 camera 8 cod postal  051414. Adresa sediului central poate fi schimbată prin decizia Preşedenţiei Partidului. Ziua Partidul Stejarilor se sărbătoreşte anual, în data de 09 mai.
 
 
 
Secţiunea II
PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE PARTIDULUI
 
1.
În acţiunea sa politică, Partidul Stejarilor urmăreşte respectarea valorilor universale ale libertăţii umane, respectarea valorilor tradiţionale ale poporului român şi înfăptuirea justiţiei. De asemenea Partidul Stejarilor  promovează inițiativa privată și justa valoare. Partidul respinge toate ideologiile extremiste şi apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
 
 
2.
Organismele de conducere ale partidului au obligaţia de a asigura tuturor membrilor partidului, simpatizanţilor acestuia şi oricărui cetăţean dreptul de a contribui la stabilirea măsurilor necesare şi de a participa la punerea în aplicare a hotărârilor adoptate, pentru îndeplinirea obiectivelor politice ale Partidului Stejarilor, cu respectarea prevederilor statutare şi legale, precum şi a principiilor democraţiei.
 
3.
Partidul apără piaţa liberă şi competiţia meritocratică, economia concurenţială guvernată de reguli clare şi instituţii funcţionale. Partidul încurajează responsabilitatea socială şi respinge orice formă de discriminare.
 
4.
În activitatea sa, Partidul Stejarilor urmăreşte numai obiective politice, promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic şi principiile democraţiei constituţionale. Partidul Stejarilor îşi asumă ca obiectiv principal reprezentarea valorilor fundamentale ale democraţiei pe scena politică românească, precum şi dialogul şi colaborarea cu toate forţele politice democratice.
 
Secţiunea III
DOBÂNDIREA, ÎNREGISTRAREA, SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA CALITĂŢII DE MEMBRU
 
1.
Poate deveni membru al Partidului Stejarilor orice cetăţean al României care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, nu este membru al nici unui alt partid sau mişcări politice, care împărtăşeşte valorile de centru-dreapta şi este de acord să susţină principiile şi obiectivele partidului, să respecte prevederile Statutului, ale Codului de Integritate, regulamentele interne, regulile, normele, instrucţiunile metodologice şi care îndeplineşte celelalte condiţii prevăzute de lege.
 
2.
Acceptarea unui nou membru se face pe baza unei cereri scrise. Cererea se adresează filialei locale sau filialei judeţene (în cazul în care în judeţ nu există filiale locale). Cererea va fi însoţită de o scrisoare de intenţie şi de un curriculum vitae. Cererea va fi analizată de către comitetul local/al sectorului sau comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti care, după caz, vor lua o decizie de acceptare sau respingere a noului membru, inclusiv apartenenţa acestuia la filiala specifică locală. Decizia va fi luată în termen de cel mult 15 zile.
 
3.
Calitatea de membru al Partidului încetează:
a. pe baza unei demisii formulată în scris şi înaintată comitetului relevant, prin care membrul respectiv anunţă că părăseşte partidul;
b. odată cu pierderea sau îngrădirea drepturilor politice sau cetăţeneşti, prin efectul legii
c. odată cu aderarea la un alt partid sau mişcare politică,
d. în cazul în care membrul nu-şi achită cotizaţia în termen de 30 de zile de la data la care a fost notificat, în scris,  în acest sens,
e. urmare a excluderii din Partid,
f. odată cu decesul membrului.
 
4.
Calitatea de membru al partidului se suspendă:
a.         pe baza unei cereri scrise a membrului, în cazul incompatibilităţii calităţii de membru de partid cu o poziţie sau funcţie deţinută de acesta;
b.         în cazul în care membrul este arestat si/sau urmărit penal şi sunt indicii clare de săvârşire a unei infracţiuni, pe durata cuprinsă între data arestării şi până la data pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive în cauza respectivă;
 
Pe perioada suspendării, membrul se supune în continuare regulilor, regulamentelor şi procedurilor de partid. Eventualele acţiuni ale membrului suspendat care contravin Statutului, Codului de Integritate şi/sau regulamentelor de funcţionare Partidului constituie temei pentru pierderea calităţii de membru.
 
Secţiunea IV
DREPTURILE MEMBRILOR
 
Un membru al Partidului are următoarele drepturi:
a. să participe la şedinţele filialei locale al cărei membru este;
b. să voteze şi să fie votat pentru oricare funcţii în Partid;
c. să propună candidaţi şi să-şi depună candidatura pentru alegeri, pentru orice funcţie de partid sau demnitate publică, în conformitate cu Regulamentul intern al Partidului.
d. să fie informat cu privire la activitatea Partidului şi cu privire la hotărârile organismelor Partidului;
e. să îşi prezinte, susţină şi supună la vot ideile cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul organizaţiei în care activează şi oricare dintre organizaţiile partidului ale căror hotărâri, proiecte şi activităţi influenţează activitatea sa ca membru al Partidului;
f. să aibă iniţiativa politică şi să prezinte organismelor Partidului orice sugestii, reclamaţii şi comentarii acestea având obligaţia de a le dezbate;
g. să participe la şedinţele organismelor Partidului în cazul în care vor fi discutate activităţile sau comportamentul său;
 
Secţiunea V
OBLIGAŢIILE MEMBRILOR
 
Orice membru al Partidului Stejarilor, indiferent de pozitia deţinută în cadrul partidului, are următoarele obligaţii:
a. să susţină obiectivele şi să participe la realizarea programului Partidului;
b. să respecte Statutul, Programul Partidului, Codul de Integritate şi regulamentele interne ale Partidului, care constau din reguli, orientări, norme şi instrucţiuni metodologice, care se află la dispoziţia tuturor membrilor la sediul Comitetelor Locale;
c. să îndeplinească hotărârile şi deciziile luate de organismele Partidului;
d. să plătească cotizaţiile de membru.
 
Secţiunea VI
SANCŢIUNILE DE PARTID
 
1.
În funcţie de gravitatea faptelor, unui membru de partid i se pot aplica următoarele sancţiuni:
a. avertisment scris;
b. suspendarea din funcţia deţinută în cadrul Partidului;
c. eliberarea din funcţia deţinută în cadrul Partidului;
d. suspendarea din calitatea de membru al Partidului;
e. excluderea din Partid.
 
2.
Comitetul local, Comitetul Judeţean sau Comitetul Executiv Naţional, după caz, vor decide cu privire la orice sancţiune de partid, mai puţin sancţiunea de excludere. Comitetul Executiv Naţional va fi în exclusivitate competent să decidă cu privire la o sancţiune de partid pentru un membru al unui organism de conducere de la nivel judeţean sau naţional.
 
3.
Un membru poate fi exclus din Partid numai din cauza:
a. unei încălcări deosebit de grave sau repetate a Statutului sau a regulamentelor de Partid;
b. neglijării sistematice a îndatoririlor de bază ale calităţii de membru;
c. încălcării grave a obligaţiilor atunci când gestionează patrimoniul Partidului;
d. comiterii unei fapte penale, cu intenţie, pentru care acesta a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă;
e. abuzului de o funcţie de partid;
f. comiterii unor acte care provoacă daune Partidului, inclusiv dar fără a se limita, prin declaraţii publice care aduc daune de imagine partidului;
g. declarării unor date false sau ascunderii datelor obligatorii, în cererea pentru a deveni membru de partid.
 
4.
Excluderea restricţionează membrul de la a fi re-admis, pentru o perioadă de trei ani de la luarea deciziei finale de către organismul competent, cu excepţia cazului în care filiala care l-a exclus decide altfel.
 
Secţiunea VII
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PARTIDULUI
 
Partidul este organizat şi funcţionează având următoarele structuri organizatorice:
 
1. La nivel local se înfiinţează Filiala locală a partidului, având următoarele organisme:
a. Adunarea Locală
b. Comitetul Local
 
2. La nivel Judeţean se înfiinţează Filiala judeţeană a partidului, având următoarele organisme:
a. Adunarea Judeţeană;
b. Comitetul Judeţean;
c. Preşedinţia Judeţeană;
d. Comisia de Integritate şi Arbitraj Judeţeană (CIAJ). CIAJ are rol de comisie de arbitraj şi se înfiinţează şi funcţionează în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice din România;
e. Comisia Judeţeană de Control.
 
3. La nivel naţional se înfiinţează următoarele organisme:
a. Congresul;
b. Comitetul Executiv Naţional;
c. Preşedinţia Partidului;
d. Comisia  de  Integritate  şi  Arbitraj  Naţională  („CIAN”).  CIAN  are  rol  de  comisie  de  arbitraj  şi  se  înfiinţează  şi funcţionează în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice;
e. Comisia de Control la nivel Naţional.
 
Secţiunea VIII
LUAREA DECIZIILOR DE CĂTRE ORGANISMELE PARTIDULUI
 
1.
Congresul si Adunările sunt convocate de către Comitetele de la nivelul relevant, în conformitate cu procedurile prevăzute în regulamentele de organizare ale acestora.
 
În cazul în care Congresul sau o Adunare nu sunt convocate în termenele prevăzute, de către comitetul de la nivelul relevant sau la cererea numărului minim de membri, în conformitate cu prevederile statutare, adunarea va fi convocată de către Comitetul de la nivelul imediat superior, iar în cazul Congresului, de către CIAN.
 
Organismele Partidului vor lua decizii prin adoptarea de rezoluţii.
 
2.
Organismele Partidului se întrunesc în condiţii de cvorum în prezenţa majorităţii membrilor sau delegaţilor acestora, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Statut. Pentru a adopta o rezoluţie, este necesară majoritatea membrilor sau delegaţilor prezenţi, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Statut.
 
3.
Modul în care organismele îşi desfăşoară activitatea, procedurile de vot, soluţionarea cazurilor în care un membru al unui organism se află în stare de incompatibilitate sau a adus un prejudiciu sunt detaliate în regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor respective.
 
4.
Organismele Partidului propun şi aprobă candidaţi pentru alegeri interne în Partid, în conformitate cu regulamentele Partidului.
 
5.
Partidul este reprezentat în relaţiile cu autorităţile publice sau terţii fie de către Preşedinte sau Prim-vicepreşedinte sau de către un Vicepreşedinte, împreună cu un alt membru al Preşedinţiei după caz.
 
Secţiunea IX
FILIALE ŞI ORGANISME LOCALE
 
1.
Filiala locală este unitatea organizatorică de bază a Partidului. Aceasta poate fi înfiinţată în orice comună, oraş sau municipiu de către un minim de 5 (cinci) membri ai partidului. O filială locală poate acţiona pe teritoriul mai multor comunităţi, cu condiţia ca filiala să cuprindă comunităţi din raza teritorială a aceleiaşi filiale judeţene.
 
2.
O filială locală se înfiinţează prin decizie a Adunării constitutive locale, pe baza aprobării prealabile de către Comitetul Judeţean în cauză.
 
O filială locală se dizolvă de drept în cazul în care numărul membrilor săi scade sub cinci, pentru o perioada mai mare de 30 zile, sau în cazul deciziei unanime a membrilor săi.
 
3.
Organul de conducere al filialei locale este Adunarea Locală. Adunarea Locală va fi convocată cel puţin o dată la patru ani, în cel mult 45 de zile după alegerile parlamentare. Adunarea Locală este formată din totalitatea membrilor filialei locale şi se poate convoca ori de câte ori este cazul de către Comitetul local, cu 30 de zile înainte de data desfăşurării. Procedurile de convocare şi ţinere a adunării locale sunt detaliate în regulamente.
 
În cazul în care Comitetul local nu convoacă adunarea locală în conformitate cu reglementările în vigoare, aceasta poate fi convocată la cererea a minim 1/3 din membrii filialei locale sau la cererea Preşedinţiei Judeţene.
 
4.
Adunarea locală întruneşte cvorumul dacă la prima convocare sunt prezenţi jumătate plus unul dintre membrii săi, iar la a doua convocare sunt prezenţi 25% plus unul din membrii. În cazul în care nu se întruneşte cvorumul nici la a doua convocare, organizaţia se desfiinţează de drept iar membrii rămaşi se pot reînscrie intr-o altă organizaţie locală sau judeţeană.
 
5.
Adunarea locală are următoarele atribuţii:
a. alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, membrii Comitetului Local;
b. alege şi eliberează din funcţie, prin vot preferenţial, direct şi secret, delegaţii şi supleanţii acestora la Adunarea Judeţeană. Norma de reprezentare va fi stabilita prin regulamentele Partidului;
c. aprobă şi stabileşte, în ordinea numărului de voturi primite, prin vot preferenţial, direct şi secret, lista candidaţilor la alegerile locale, în conformitate cu lista de candidaţi propusă de comitetul local şi validată de comitetul judeţean;
d. stabileşte nivelul cotizaţiilor şi bugetul filialei locale;
e. analizează raportul Comisiei de control şi acordă descărcarea de gestiune a comitetului local;
 
6.
Comitetul Local este organismul executiv al filialei locale.
 
Comitetul local este format din:
- Preşedinte şi Vicepreşedinte în filialele locale cu cel mult 15 de membri;
- Preşedinte, Vicepreşedinte şi 3 membri în filialele locale cu un număr de membri cuprins intre 16 şi 50 de membri;
- Preşedinte, Vicepreşedinte şi 5 membri în filialele cu peste 50 de membri;
 
7.
Comitetul Local, ca o atribuţie specială a sa, propune şi înaintează spre validare comitetului judeţean candidaţi cuprinşi în listele de candidaţi pentru consiliile locale, precum şi pentru primari. Decizia cu privire la listele de candidaţi pentru consiliile locale şi pentru primari poate fi modificată, în sensul respingerii unuia sau mai multor candidaţi, din motive obiective şi argumentate, care ţin de nerespectarea codului de integritate sau a regulamentelor partidului, de către CIAJ. Candidaţii pentru alegerile locale (primari si consilii locale), sunt votaţi de către Adunarea Locală prin vot preferenţial, direct şi secret.
 
Comitetul local se alege de către Adunarea Locală prin vot preferenţial pe liste, în ordinea voturilor obţinute.
 
Secţiunea X
FILIALE ŞI ORGANISME JUDEŢENE
 
1.
Filialele judeţene acţionează în limitele judeţelor. Filiala Municipiului Bucureşti are statut de filială judeţeană. Adunarea Judeţeană este organismul de conducere al Partidului în judeţ, respectiv în Municipiul Bucureşti.
 
2.
Adunarea Judeţeană este formată din delegatii filialelor locale, se convoacă o dată la 4 (patru) ani sau ori de câte ori este cazul de către Comitetul judeţean, în cel mult 90 zile de la data alegerilor parlamentare. Fiecare filială locală va avea cel puţin un delegat la Adunarea Judeţeană. Norma de reprezentare precum şi procedurile de convocare şi ţinere a adunării judeţene sunt detaliate în regulamentul de organizare si functionare a organizaţiilor judeţene. Membrii Comitetului Judeţean sunt membri de drept şi participă la Adunarea Judeţeană cu drept de vot.
 
3.
În cazul în care Comitetul judeţean nu convoacă Adunarea Judeţeană în conformitate cu reglementările în vigoare, aceasta poate fi convocată la cererea a minim 1/3 din membri sau la cererea Preşedinţiei Partidului.
 
4.
O filială locala va fi reprezentată în Adunarea Judeţeană de către delegaţi mandataţi expres de către adunarea locală, conform normei de reprezentare stabilite prin regulamentele partidului. Fiecare filială locală va avea cel puţin un delegat la Adunarea Judeţeană. În cazul particular al filialei judeţene înfiinţată într-un judeţ în care nu există filiale locale, adunarea judeţeană este formată din totalitatea membrilor filialei judeţene.
 
5.
Adunarea judeţeană întruneşte cvorumul dacă la prima convocare sunt prezenţi jumătate plus unul dintre delegaţii filialelor locale, iar la a doua convocare sunt prezenţi 25% plus unul din delegaţi. În cazul în care nu se întruneşte cvorumul nici la a doua convocare, organizaţia se desfiinţează de drept iar membrii rămaşi se pot reînscrie intr-o altă organizaţie judeţeană.
 
6.
Adunarea Judeţeană are următoarele atribuţii:
a. alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, preşedintele, un număr de până la 3 (trei) vicepreşedinţi şi până la 5 (cinci) membri şi 2 membri supleanţi ai Preşedinţiei judeţene;
b. alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret membrii Comitetului Judeţean, Preşedintele, doi membri şi un membru supleant ai Comisiei Judeţene de Control precum şi Preşedintele şi Preşedintele supleant al CIAJ;
c. alege şi eliberează din funcţie, prin vot preferenţial, direct şi secret, delegaţii şi supleanţii acestora la Congres. Norma de reprezentare va fi stabilită prin regulamentele Partidului;
d. aprobă şi stabileşte, în ordinea numărului de voturi primite, prin vot preferenţial, direct şi secret, lista candidaţilor la alegerile judeţene, parlamentare şi euro-parlamentare, în conformitate cu lista de candidaţi propusă de comitetul judeţean şi validată de comitetul naţional;
e. alege, prin vot preferenţial, direct şi secret, candidatul la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean;
f. validează, prin vot preferenţial, direct şi secret, candidatul la funcţia de Preşedinte al României.
 
7.
Comitetul Judeţean este constituit din Preşedinţia Judeţeană, precum şi din zece membri şi 3 membri supleanţi aleşi de către Adunarea Judeţeană dintre reprezentanţii judeţeni care sunt membri ai Partidului. Preşedintele Consiliului Judeţean, dacă acesta este membru al Partidului, precum şi deputaţii şi senatorii, membri ai partidului, aleşi în judeţ, fac parte de drept din Comitetul Judeţean, cu drept de vot.
 
8.
Comitetul Judeţean are în special următoarele atribuţii:
a. propune candidaţi pentru alegerile parlamentare si euro-parlamentare, decide cu privire la listele de candidaţi pentru alegerile în organismele judetene de auto-guvernare (consilieri judeteni si Presedintele Consiliului judetean), în conformitate cu Regulamentul intern aplicabil al Partidului, avizează listele de candidaţi pentru alegerile locale;
b. desemnează, în urma propunerilor primite de la filialele locale şi de la preşedinţia judeţeană, candidaţi pentru funcţiile superioare ale Partidului;
c. aprobă înfiinţarea unei noi filiale locale, după aprobarea prealabilă de către CIAJ şi cu avizul Comitetului Executiv Naţional;
d. decide cu privire la dizolvarea unor filiale locale, în cazul în care acestea acţionează contrar intereselor Partidului;
e. stabileşte şi aprobă bugetul anual al filialei judeţene;
f. analizează raportul Comisiei Judeţene de Control şi acordă descărcarea de gestiune Preşedinţiei judeţene;
g. decide cu privire la litigiile de pe teritoriul judeţului; deciziile sale pot fi contestate la CIAJ.
 
9.
Preşedinţia Judeţeană este organismul executiv al filialei judeţene. Aceasta este compusă din Preşedintele, până la trei vicepreşedinţi şi până la cinci membri precum şi 2 membri supleanţi aleşi de către Adunarea Judeţeană. În plus faţă de aceştia, Preşedintele Consiliului Judetean, daca acesta este membru al Partidului precum şi deputaţii şi senatorii aleşi în judeţ, care sunt membri ai Partidului, fac parte de drept din Preşedinţia Judeţeană. Preşedinţia Judeţeană precum şi ceilalţi membri ai Comitetului Judeţean se aleg de către Adunarea Judeţeană prin vot preferenţial pe liste, în ordinea voturilor obţinute.
 
Secţiunea XI
CONGRESUL
 
11.1.   Congresul este organismul suprem de conducere al Partidului. Congresul are atributele Adunării Generale a Membrilor prevăzută de legislaţia în vigoare.
 
11.2.   Congresul se întruneşte cel puţin o dată la patru ani, în cel mult 120 de zile de la data alegerilor parlamentare sau ori de câte ori este necesar, prin convocarea făcută președintele partidului sau de Comitetul Executiv Național, după caz.
 
11.3.   Congresul poate fi convocat şi la propunerea filialelor judeţene reprezentând cel puţin o treime din membri, caz în care va fi organizat in maxim 90 de zile de la data la care propunerea a fost adusa la cunoştinţa Comitetului Executiv Naţional.
 
11.4.   Congresul este constituit din delegaţii filialelor judeţene, aleşi prin vot preferential, direct şi secret de către Adunările Judeţene, în conformitate cu norma de reprezentare precum si din membrii Comitetului Executiv Naţional.
 
11.3 Congresul întruneşte cvorumul dacă la prima convocare sunt prezenţi jumătate plus unul dintre delegaţii filialelor locale, iar la a doua convocare sunt prezenţi 25% plus unul din delegaţi. În cazul în care nu se întruneşte cvorumul nici la a doua convocare, partidul intra în procedura de dizolvare prevăzută de Sectiunea 19 de mai jos.
 
11.4.   Congresul are următoarele atribuţii:
a.         Alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, Preşedintele, Prim-Vicepreşedintele, patru Vicepreşedinţi precum şi doi Vicepreşedinţi supleanţi;
b.         Alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret 5 (cinci) membri ai Preşedinţiei Partidului şi doi membri supleanţi precum şi 16 (şaisprezece) membri şi 3 membri supleanţi ai Comitetului Executiv Naţional;
c.         Alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret Preşedintele, 3 membri şi 2 membrii supleanţi ai Comisiei Naţionale de Control precum şi Preşedintele, Preşedintele supleant şi Secretarul CIAN.
 
11.5.   Congresul aprobă Programul Politic, Statutul Partidului, Codul de Integritate, precum şi orice amendamente  la acestea.
 
11.6.   Membrii Preşedinţiei Partidului şi ai Comitetului Executiv Naţional se aleg de către Congres prin vot preferenţial pe liste, direct şi secret. Tot prin vot preferenţial pe liste, direct şi secret, în ordinea voturilor obţinute, se aleg Preşedintele, membrii şi membrii supleanţi ai Comisiei Naţionale de Control, Preşedintele şi Preşedintele supleant al CIAN precum şi Secretarul CIAN.
 
Secţiunea XII
COMITETUL EXECUTIV NAŢIONAL
 
12.1.   Comitetului Executiv Naţional este format din Preşedinţia Partidului, şi din 16 (şaisprezece) membri aleşi în Congres precum şi acei membri ai Guvernului, deputaţi şi senatori ai Parlamentului României, euro-parlamentari, Primarul municipiului Bucureşti şi Preşedinţii de Consilii Judeţene, care sunt membri ai Partidului.
 
12.2.   Comitetul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:
 
a.         validează  propunerile  făcute  de  Comitetele  Judeţene  şi  propune  candidaţi  pentru  alegeri,  în  conformitate  cu Regulamentul intern al Partidului;
b.         decide cu privire la lista Partidului pentru alegerile în Camera Deputaţilor, Parlamentul European şi candidaţii pentru Senat şi cu privire la formarea de coaliţii electorale şi post-electorale;
c.         aprobă proiectul de buget anual şi situaţiile financiare anuale ale Partidului;
d.         aproba regulile şi regulamentele interne ale partidului;
e.         stabileşte cuantumul cotizaţiilor de membru regulate şi speciale;
f.          în cazul în care poziţia unui Vicepreşedinte sau a unui membru al Preşedinţiei devine vacantă în cursul mandatului, acesta va alege şi va elibera succesorul din rândurile vicepreşedinţilor sau a membrilor supleanţi, pentru perioada rămasă a mandatului;
g.         numeşte şi revocă Secretarul General, la propunerea Preşedintelui sau a Prim-Vicepreşedintelui.
h.         poate invita prin majoritate simplă de voturi membrii onorifici ai Partidului din rândul personalităţilor publice distinse prin slujirea valorilor de centru-dreapta.
 
Secţiunea XIII
PREŞEDINŢIA PARTIDULUI
 
13.1.   Preşedinţia Partidului este organismul statutar de conducere al Partidului. Numai persoanele menţionate în Secțiunea  XIV sau persoane autorizate în scris de către acestea, vor avea dreptul de a acţiona în numele Partidului în probleme financiare şi de a trata cu autorităţile publice.
 
13.2.   Preşedinţia Partidului este compusă din Preşedinte, Prim-Vicepreşedinte, c Vicepreşedinţi şi doi supleanţi, cinci membri şi doi supleanţi, precum şi din preşedinţii Grupurilor parlamentare ale Partidului din Camera Deputaţilor, Senat şi din Parlamentul European, care sunt membri ai Partidului.
 
13.3.   Preşedinţia Partidului are în special următoarele atribuţii:
 
a.         să prezinte Comitetului Executiv Naţional un proiect de buget anual şi situaţiile financiare anuale ale Partidului;
b.         să propună spre aprobare Comitetului Executiv Naţional regulile si regulamentele interne ale partidului;
c.         să suspende, în cazuri extreme şi bine determinate, în conformitate cu prevederile Codului de integritate  şi a regulamentelor, activitatea unui comitet local sau judeţean. Responsabilităţile comitetului suspendat vor fi preluate de către comitetul imediat superior, pentru o perioadă limitată ce nu poate depaşi 90 zile;
e.  să angajeze Secretarul General conform aprobării Comitetului Executiv Naţional.
 
Secţiunea XIV
PREŞEDINTELE PARTIDULUI, PRIM-VICEPREŞEDINTELE, SECRETARUL GENERAL ŞI APARATUL DE PARTID
 
14.1.   Preşedintele  Partidului  conduce  partidul.  Acesta  va  convoca  şi  prezida  şedinţele  Preşedinţiei  Partidului  şi  ale Comitetul Executiv Naţional.
 
14.2.   Preşedintele Partidului are dreptul de a participa la şedinţele oricăror organisme ale Partidului.
 
14.3.   Prim-Vicepreşedintele înlocuieşte Preşedintele Partidului atunci când acesta nu este disponibil.
 
14.4.   În cazul în care poziţia de Secretar General este vacantă, Prim-Vicepreşedintele îndeplineşte şi atribuţiile Secretarului General.
 
14.5.   Prim-Vicepreşedintele are dreptul de a participa la şedinţele oricăror organisme ale Partidului şi aprobă angajarea, schimbarea descrierii fişei postului sau concedierea angajaţilor, precum şi relaţii juridice similare cu terţe părţi.
 
14.6.   Dispoziţiile de la Paragraful 1 de mai sus se aplică, cu efectuarea modificărilor necesare, la preşedinţii filialelor judeţene şi locale.
 
14.7.   Secretarul General nu poate deţine nicio altă funcţie prin alegere sau numire în cadrul Partidului .
 
14.8.   Secretarul general coordoneaza activitatea Presedintelui si celorlalte persoane descrise la Sectiunea XIV. Acestea
Secretarul General poate fi autorizat de către Preşedinte sau Prim-Vicepreşedinte să conducă aparatul de Partid, să angajeze şi să concedieze angajaţii, să se asigure că rezoluţiile Congresului, Comitetului Executiv şi Preşedinţiei Partidului sunt puse în aplicare, să prezinte Preşedinţiei Partidului proiectul de Regulament intern al Partidului şi să acţioneze în numele Partidului în probleme de proprietate, economice, de muncă sau similare. Secretarul General poate participa la reuniunile oricăror organisme ale Partidului, în calitate de consultant.
 
 
14.9.   Aparatul de Partid, respectiv structura administrativa a partidului, vor fi reglementate de regulile de organizare a Partidului, în activităţile sale şi în relaţia cu organismele alese ale Partidului.
 
Secţiunea XV
COMISIILE DE CONTROL ŞI COMISIILE DE INTEGRITATE ŞI ARBITRAJ
 
15.1.   La nivelul partidului şi a filialelor sale judeţene se înfiinţează Comisia Naţională de Control şi Comisii Judeţene de Control, având rolul de a controla activitatea financiară, economică şi administrativă a Partidului.
 
15.2.   Preşedinţii, membrii şi membrii supleanţi ai Comisiilor de Control nu pot deţine nici o altă funcţie de Partid, la acelaşi nivel organizaţional cu cel al comisiei în care activează şi nu pot fi angajaţi ai Partidului sau să fie într-o relaţie contractuală cu Partidul.
 
15.3.   La nivelul partidului se înfiinţează Comisia de Integritate si Arbitraj Naţională (CIAN) cu rol de comisie de arbitraj, aşa cum este ea definită în art. 15 din Legea 14/2003 a partidelor politice.
 
15.4.   CIAN are în special următoarele atribuţii:
 
a.         decide cu privire la litigiile dintre membri şi organismele de la orice nivel ale Partidului;
b.         decide cu privire la modul în care membrii din teritoriu şi membrii Comitetului Executiv Naţional aplică şi respectă prevederile Statutului şi ale regulamentelor interne ale Partidului, precum şi cu privire la sancţiunile aplicabile acestora.
 
c.         furnizează interpretarea obligatorie a Statutului şi a Codului de Integritate;
d.         decide  cu  privire  la  conformitatea  regulamentelor  interne  al  Partidului  cu  Statutul  şi  Codul  de  Integritate  ale Partidului;
 
 
15.5.   Preşedinţii şi Preşedinţii supleanţi ai CIAN  trebuie să aibă studii superioare.
 
 
 
15.6.   CIAN este formată din Preşedintele Partidului, primvice şi cei 3 vicepreşedinţi. CIAN funcţionează statutar dacă la şedinţele ei participă minim 3 membri din cei cinci. În caz de paritate de voturi, este decisiv în luarea deciziei votul preşedintelui sau al persoanei care îl înlocuieşte (vicepreş). Şedinţele/lucrările CIAN se pot desfăşura inclusiv în varianta de videoconferinţă/conferinţă online.
 
 
Secţiunea XVI
DURATA MANDATULUI ŞI COOPTAREA
 
16.1.   Durata mandatului tuturor organismelor Partidului şi funcţionarilor aleşi este de patru ani şi se încheie cu o nouă alegere. Dacă un membru se transferă de la o filială la alta, toate funcţiile sale de partid deţinute în filiala iniţială expiră. Numărul de mandate consecutive pe aceeaşi funcţie în cadrul partidului este nelimitat.
 
16.2.   În cazul în care orice poziţie în cadrul organismelor de partid alese, care nu poate fi ocupată de un supleant, devine vacantă înainte de sfârşitul mandatului, poate fi aplicată cooptarea, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Statut. Maximum o cincime din membrii aleşi pot fi cooptaţi în acest mod.
 
16.3.   Prin excepţie de la prevederile paragrafelor de mai sus, primul mandat al Preşedinţilor şi Secretarilor CIAN şi CIAJ va avea doi ani iar mandatul membrilor CIAN şi CIAJ aleşi prin tragere la sorti este limitat la cauzele deduse judecăţii.
 
Secţiunea XVII
RELAŢIILE DINTRE ORGANISMELE PARTIDULUI
 
17.1.   Hotărârile unui organism superior al Partidului vor fi obligatorii pentru toate organismele de partid inferioare şi vor fi puse în aplicare de către acestea.
 
17.2.   În cazuri justificate, organismele superioare ale Partidului pot decide convocarea organismelor inferioare.
 
17.3.   Cazurile speciale şi punctuale în care un organism superior poate convoca un organism inferior sunt detaliate în Codul de Integritate şi regulamentele partidului.
 
17.4.   Un organism superior al Partidului, în cazuri bine justificate, va avea dreptul de a prelua responsabilităţile unui organism subordonat, pentru o perioadă limitată de timp.
 
17.5.   O astfel de responsabilitate va fi preluată pentru un Comitet Local de către Comitetul Judeţean, pentru Comitetul Judeţean de către Preşedinţia Partidului şi pentru Preşedinţia Partidului de către Comitetul Executiv Naţional.
 
17.6.   Cazurile speciale şi punctuale în care un organism superior poate prelua responsabilităţile unui organism inferior sunt detaliate în Codul de Integritate şi regulamentele partidului.
 
Secţiunea XVIII
PATRIMONIUL,  FONDURILE  PARTIDULUI ŞI ADMINISTRAREA ACESTORA
 
18.1.   Partidul Stejarilor este persoană juridică de interes public. Partidul poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice. Acesta este răspunzător pentru obligaţiile sale cu tot patrimoniul său. Partidul va funcţiona pe baza bugetului anual aprobat. Comitetele de la toate nivelurile trebuie să prezinte rapoarte cu privire la gestionarea lor din punct de vedere economic, către Adunările generale respective. Detaliile vor fi reglementate de Orientările privind gestionarea activelor.
 
18.2.   Sursele de finanţare ale partidului provin din:
a)        cotizaţiile membrilor partidului;
b)        donaţii şi legate;
c)         subvenţii de la bugetul de stat;
d)        alte surse, potrivit legii.
 
18.3.   Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în România  şi  se  gestionează prin  mandatari  financiari,  numiţi  de  către  Comitetele Executive  de  la  toate  nivelurile  de conducere. Mandatarii financiari vor prezenta comitetelor executive rapoarte periodice privind pasivele si activele acestor conturi.
 
18.4.   Membrii partidului plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de către Comitetul Executiv Naţional. De asemenea, CEN poate stabili o cotizaţie lunară mai mare pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului.
 
Secţiunea XIX
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
 
Partidul îşi încetează activitatea prin:
a) autodizolvare, hotărâtă de Congres, cu votul a peste două treimi din numărul delegaţilor;
b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească şi prin hotărârea Curţii Constituţionale;
c) constatarea încetării existenţei sale prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii partidelor politice;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.